Definiția cu ID-ul 1215626:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

urătu sf [At: VARLAAM, C. 255 / V: (reg) ureză~, urezit~ / Pl: ~ri / E: ura2 + -ătură] 1 (Îvr) Formulă prin care se cere ocrotirea divină. 2-4 Urare (1-3). 5 (Îf urezătură) Chiuitură (1).