Definiția cu ID-ul 939039:
Explicative DEX
URÎTOR, -OARE, urîtori, -oare, adj. (Rar) Care urăște, care dușmănește. ◊ (Substantivat) Începu războiul, spre marea bucurie a urîtorului de oameni diavol. STĂNOIU, C. I. 198.
URÎTOR, -OARE, urîtori, -oare, adj. (Rar) Care urăște, care dușmănește. ◊ (Substantivat) Începu războiul, spre marea bucurie a urîtorului de oameni diavol. STĂNOIU, C. I. 198.