urzoi, urzoaie, (urzitor), s.n. – (reg.) Instrument folosit pentru a pregăti urzeala (țesătură) la războiul de țesut (Hotea, 2006). Stavile pe care se fixează tiara (Papahagi, 1925). Urzitor; dispozitiv de urzit (Bârlea, 1924): „Ea dă vina la urzoi / Că toată pânza-i lătunoi” (Bârlea, 1924, I: 96). Atestat și în Maram. din dreapta Tisei (Biserica Albă). – Din urzi + suf. -oi (MDA).