urgență sf [At: BUCOVINA (1849), 103 /16 / V: (înv) ~gin~ / Pl: ~țe / E: fr urgence] 1 Însușirea a ceea ce este urgent (1). 2 Situație necesitând o rezolvare urgentă. 3 Necesitate de a rezolva imediat o problemă. 4 (Îlav) De ~ Repede. 5 (Îla) De ~ Urgent (1). 6 Caz de boală care necesită o intervenție, o rezolvare urgentă. 7 Accident care impune o intervenție urgentă.