Definiția cu ID-ul 513799:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
urcior (-oare), s. n. – Vas de lut cu gîtul strîmb. – Var. ulcior. Lat. urcĕǒlus (Cipariu, Elem., 54; REW 9079), cf. it. orciuolo, v. fr. orçuel, prov. orsol. Var., prin analogie cu ulcea (Tiktin; Candrea) sau mai probabil prin disimilare.