Definiția cu ID-ul 1260559:

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!unu2 num. m., g.-d. unuia; f. una, g.-d. uneia; 1/I (ora unu; pagina ~; (fam.) locul unu = locul întâi; A venit ~, nu doi.; dar: de unul singur, toți până la unul, (tot) unul și unul; în limbajul CFR (înv.): linia una = întâi) corectat(ă)