2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ulmi v vz ulma

ulmà (și ulmì) v. 1. a adulmeca: îl ulmară copoii OD.; 2. fig. a simți observând: îl și ulmi că are ochi de femeie POP. [Vechiu-rom, olmu, miros de fiară = lat. *OLMEN (din OLERE, a mirosi)].


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ulmí, ulmésc, vb. IV (înv.) V. ulmá.

Intrare: ulmit
ulmit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ulmit
  • ulmitul
  • ulmitu‑
  • ulmi
  • ulmita
plural
  • ulmiți
  • ulmiții
  • ulmite
  • ulmitele
genitiv-dativ singular
  • ulmit
  • ulmitului
  • ulmite
  • ulmitei
plural
  • ulmiți
  • ulmiților
  • ulmite
  • ulmitelor
vocativ singular
plural
Intrare: ulmi
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • ulmi
  • ulmire
  • ulmit
  • ulmitu‑
  • ulmind
  • ulmindu‑
singular plural
  • ulmește
  • ulmiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ulmesc
(să)
  • ulmesc
  • ulmeam
  • ulmii
  • ulmisem
a II-a (tu)
  • ulmești
(să)
  • ulmești
  • ulmeai
  • ulmiși
  • ulmiseși
a III-a (el, ea)
  • ulmește
(să)
  • ulmească
  • ulmea
  • ulmi
  • ulmise
plural I (noi)
  • ulmim
(să)
  • ulmim
  • ulmeam
  • ulmirăm
  • ulmiserăm
  • ulmisem
a II-a (voi)
  • ulmiți
(să)
  • ulmiți
  • ulmeați
  • ulmirăți
  • ulmiserăți
  • ulmiseți
a III-a (ei, ele)
  • ulmesc
(să)
  • ulmească
  • ulmeau
  • ulmi
  • ulmiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)