3 definiții pentru uitucenie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

UITUCÉNIE, uitucenii, s. f. (Rar) Uituceală. – Uituc + suf. -enie.

UITUCÉNIE, uitucenii, s. f. (Rar) Uituceală. – Uituc + suf. -enie.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

uitucénie s. f., g.-d. art. uitucéniei; pl. uitucénii


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

UITUCÉNIE s. v. uituceală.

Intrare: uitucenie
uitucenie substantiv feminin
substantiv feminin (F135)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • uitucenie
  • uitucenia
plural
  • uitucenii
  • uituceniile
genitiv-dativ singular
  • uitucenii
  • uituceniei
plural
  • uitucenii
  • uituceniilor
vocativ singular
plural

uitucenie

etimologie:

  • Uituc + sufix -enie.
    surse: DEX '98 DEX '09