UED, ueduri, s. n. Vale largă caracteristică unor deșerturi (din Africa de Nord și Arabia), cu fundul acoperit cu nisip și pietriș, prin care se scurg apele ploilor torențiale sau unele ape curgătoare nepermanente. [Pr.: u-ed] – Din fr. oued.

ued sn [At: M. D. ENC. / Pl: ~uri / E: fr oued] Curs de apă care seacă în cea mai mare parte a anului, cu albia acoperită cu nisip și pietriș, specific deșerturilor din Africa de Nord și Arabia.

UED, ueduri, s. n. Vale largă caracteristică unor deșerturi (din Africa de nord și Arabia), cu fundul acoperit cu nisip și pietriș, prin care se scurg apele ploilor torențiale sau unele ape curgătoare nepermanente. [Pr.: u-ed] – Din fr. oued.

UED s.n. (geol., geogr.) Vale seacă, caracteristică deșerturilor din Africa de Nord și Arabia, cu fundul acoperit cu nisip și pietriș. [Pl. -uri. / < fr. oued, cf. ar. ued – curs de apă].

UED s. n. vale seacă, caracteristică deșerturilor din nordul Africii și Arabia. (< fr. oued)

UED ~uri n. (în pustiurile Africii de Nord și în cele din Orientul Mijlociu) Vale largă prin care se scurg apele de ploaie torențială sau unele ape curgătoare nepermanente. [Sil. u-ed] /<fr. oued

ued (desp. u-ed) s. n., pl. ueduri

ued (u-e-) s. n., pl. ueduri

ued s. n., pl. ueduri

ued, (engl.= wadi) 1. vale largă și uscată cu scurgere intermitentă din reg. deșertice ale Africii (Sahara), care găzduiește acumulări izolate de blocuri și bolovănișuri dispuse pe un substrat nisipos. Sin. wadi (Arabia), omiribi (Kalahari), arroyo (America); 2. văi fluviale relicte din perioadele climatice mai umede.