Definiția cu ID-ul 512606:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tăujer (-re), s. n. – Băț, nuia; epitet dat unui om de nimic. – Var. tăujăr(iu), teujer, tăunjer. Mag. tozser (Gáldi, Dict., 163). – Der. tăunji, vb. (a bate, a lovi).