Definiția cu ID-ul 831358:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TĂTARCĂ, tătarce, s. f. 1. Tătăroaică. 2. Iapă de soi tătăresc. 3. Haină lungă, îmblănită, purtată de tătari. 4. Specie de dovleac uscat, golit de miez, folosit ca ploscă sau ca felinar. [Pl. și: tătărci] – Tătar + suf. -că.