Definiția cu ID-ul 512571:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
tărpuz (-ze), s. n. – Acoperămînt, scufiță purtată de grecoaice. Tc. (per.) tarpoș (Șeineanu, II, 117), cf. sb. tarpos (Cihac, II, 403). Sec. XVIII, înv.