Definiția cu ID-ul 1193748:

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

tămăduire sf [At: (a. 1618) GCR I, 51/20 / P: ~du-i~ / Pl: ~ri / E: tămădui] 1 (Pop) Vindecare a unei boli Si: însănătoșire, lecuire, (pop) tămăduială, (îvr) tămăduiciune, (înv) tămăduință. 2 (Pop; îs) Izvorul ~rii Loc cu ape de băut sau de scăldat, care au proprietatea de a vindeca anumite boli. 3 (Pop; îas) Sărbătoare religioasă creștină care se celebrează în Vinerea din Săptămâna Luminată. 4 (Înv) Înfiripare.