tăciune sm [At: DOSOFTEI, PS. 216/2 / V: (reg) teci~ / Pl: ~ni / E: ml *titio, -onis] 1 Rest dintr-o bucată de lemn care nu a ars complet. 2 Cărbune sau lemn care arde mocnit, fără flacără Si: (îvr) ojogitură. 3 (Reg; d. doi soți; îe) A sta la un ~ A conviețui. 4 (Reg; îe) A se întâlni doi proști la un ~ A se căsători doi nevoiași. 5 (Reg; îae) A se întovărăși doi nevoiași. 6 (Reg; pex; îae; șîe a rămâne în coadele ~nilor) A o duce greu. 7 (Reg; îe) A lăsa (pe cineva) pe coada ~nilor A permite ca cineva să trăiască în mizerie. 8 (Pop; îe) A nu avea nici – (sau a nu-i arde nici ~nii) în vatră A fi foarte sărac. 9 (Pop; îe) A înveli ~le A fugi pe neobservate. 10 (Lsg) Boală infecțioasă, mai ales a cerealelor, provocată de ciuperci parazite și manifestată prin distrugerea parțială sau totală a organelor atacate și prin apariția în locul acestora a unei pulberi de culoare neagră Si: cărbune, mălură.