tăcere sf [At: CORESI, EV. 245 / Pl: ~ri / E: tăcea] 1 Stare a unei persoane care nu vorbește un anumit timp Si: tăcut¹ (1). 2 (Pex) Lipsă a oricărui zgomot Si: acalmie, calm, liniște. 3 (Îlav) În (sau, înv întru, cu) Fără a vorbi Si: tăcut² (2). 4 (Pex; îal) Fără a se destăinui. 5 (Îal) În liniște Si: încet. 6 (Îal) În ~ Pe neobservate. 7 (Înv; îlav) Fără ~ Fără încetare Si: neîntrerupt. 8 (Îe) A sta în ~ (sau, înv, a păzi ~a) A nu scoate o vorbă Si: a tăcea (1). 9 (Fam; îe) A sparge (sau a rupe) ~a A întrerupe o perioadă (mai lungă) de liniște. 10 (Înv; îe) A face ~ A impune să se facă liniște. 11 Pauză (mai lungă) într-o discuție. 12 (Pex) întrerupere a unei corespondențe. 13 Evitare a unei discuții despre ceva sau cineva. 14 Ascundere (4). 15 (Îe) A păstra (ori, înv; a face) ~ sau a păstra ~a A nu divulga un secret. 16 (Îe) A trece sub ~ (sau, înv, a trece cu ~a de...) A trece cu vederea ceva. 17 (Îae) A rămâne neobservat, neluat în seamă. 18 Neripostare. 19 (Pop; îe) ~a ta, răspunsul meu Tăcerea (1) confirmă întrebarea. 20 (Fig) Indiferență. 21 (Fig) Lipsă de afirmare Si: apatie, amorțire.