tăblie sf [At: GORJAN, H. I, 140/18 / V: (înv) tab~, tavl~ sf (reg) ~liu sn / Pl: ~ii / E: ngr ταβλί(ον) cf tablă¹] 1 (Înv) Tablă¹ (22). 2 (Reg) Tablă¹ (6). 3 Parte a unei lucrări de tâmplărie, fierărie sau arhitectură, formată dintr-o bucată subțire și plană de lemn, de metal, de material plastic etc., fixată pe scheletul unei piese de mobilier (dulap, paravan etc.) sau de tâmplărie (ușă, oblon etc.) Si: panou. 4 (Tip; înv; lpl; îf tăblie) Tablă¹ (38).