tâlbâcâi [At: UDRESCU, GL. / Pzi: ~bâcâi, ~esc / E: tâlbâc] (Mun) 1 vi (D. corpuri) A cădea în apă producând un zgomot caracteristic. 2 vr (D. lichide) A se agita în interiorul unui vas. 3-4 vri (D. vase care conțin lichide) A produce un zgomot caracteristic când este mișcat, scuturat. 5-6 vri A se scălda. 7 vt (C. i. apa) A lovi cu mâinile sau cu picioarele, producând un zgomot caracteristic Si: (pop) a plescăi.