Definiția cu ID-ul 937063:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TURNÚRĂ, turnuri, s. f. 1. Schimbare (neașteptată) în desfășurarea evenimentelor; cotitură, întorsătură. 2. Fel în care sînt așezate cuvintele într-o frază; aspect. 3. Perniță sau bucată de stofă pe care femeile o purtau odinioară la spate, sub rochie, mai jos de talie. Ideile romantice din acea vreme ne vor face tot aceeași întipărire ca și niște grece din Atena veche, cu turnură. GHEREA, ST. CR. I 321. – Variantă: (3) turniúră (G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. II 296) s. f.