3 definiții pentru turmulice


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

turmulice sf [At: MAT. FOLK. 1274 / Pl: ~ici / E: turmă + -ulice] 1-2 (Reg; șhp) Turmuliță (1-2).

TURMULÍCE, turmulici, s. f. (Rar) Turmuliță. Nu-i turmulicea de oi, Ci-i potera după noi. MAT. FOLK. 1274.

TURMULÍCE, turmulici, s. f. (Rar) Turmuliță. – Din turmă + suf. -ul-ice.

Intrare: turmulice
turmulice substantiv feminin
substantiv feminin (F122)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turmulice
  • turmulicea
plural
  • turmulici
  • turmulicile
genitiv-dativ singular
  • turmulici
  • turmulicii
plural
  • turmulici
  • turmulicilor
vocativ singular
plural

turmulice

etimologie:

  • turmă + sufix -ul-ice.
    surse: DLRM