2 definiții pentru turmuță


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

turmuță sf [At: FD IV, 262 / Pl: ~țe / E: turmă + -uță] (Reg; șhp) Turmuliță (1-2).

TURMÚȚĂ, turmuțe, s. f. Turmuliță. O mică turmuță De mîndre mieluțe. MARIAN, NU. 767.

Intrare: turmuță
turmuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • turmuță
  • turmuța
plural
  • turmuțe
  • turmuțele
genitiv-dativ singular
  • turmuțe
  • turmuței
plural
  • turmuțe
  • turmuțelor
vocativ singular
plural

turmuță

etimologie: