2 intrări
4 definiții
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
turlie sf [At: BĂCESCU, PĂS. 77 / Pl: ~ii / E: pbl fo] (Orn; reg) Culic-mare (Numenius arquata).
turliu [At: ȘIO III , 370 / V: (înv) tiur~ / E: tc türlü „soi, fel”] (Înv) 1-2 sn, i (Cuvânt care) exprimă admirație față de ceva frumos, nostim. 3 i (îla) ~-~ Dichisit (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
tur(liu)liu adv. pop. fain, frumos: turliu, turliu, scos din cutie. [Turc. TÜRLÜ, TÜRLÜ, de toate felurile].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
turliu, -ie, adj. (pop.; înv.) frumos, fain.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: turlie
turlie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: turliu
turliu adjectiv
adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)