turicel sm [At: CONV. LIT. XXIII, 1058 / V: ~ea sf / Pl: ~ei / E: nct] 1 Plantă erbacee din familia cruciferelor, cu frunzele bazale dispuse în rozetă și acoperite cu peri, cu flori mici, albe sau gălbui Si: (reg) turnică (1), turniță (1), turnuriță (1), turnușel (1) (Turritis glabra). 2 (Bot; reg) Gâscariță (3) (Arabis hirsuta). 3 (Bot; reg; îf turicea) Bărbușoară-de-munte (Arabis turrita).