6 definiții pentru turaliu
Explicative DEX
turaliu, ~ie [At: GORJAN, H. IV, 27/29 / Pl: ~ii / E: tc turali] (Îrg) 1 a (D. monede) Care are tura1 (1). 2 sm Veche monedă turcească de aur (cu tura1 (1)).
TURALIU, -IE, turalii, adj. (Învechit, despre monede) Care poartă emblema sultanului, cu turaua acestuia. Îmi dete o mie de galbeni tot d-ei turalii. GORJAN, H. IV 27. Parale turalii Luate de la agii. PĂSCULESCU, L. P. 239. Cît era beșliii în țară, Purta Rada cosicioare... Cu parale turalii, Luate de la beșlii. MAT. FOLK. 89.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
TURALIU, -IE, turalii, adj. (Înv.) Care poartă emblema sultanului, cu turaua acestuia. – Tc. turalı.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de gall
- acțiuni
TURALIU ~e (~i) înv. (despre monede) Care are aplicat turaua; cu turaua sultanului imprimată pe una din fețe. /<turc. turali
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
turaliu a. drept la cumpănă (în cântecele oltene și dobrogene): la parale turalii, luate pe la beții Pop. [Turc. TURALI, provăzut cu turaua].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
turalíŭ, -íe adj. (turc. tughrali, pop. turali). Care poartă pe el turaŭa: galben turaliŭ. S. m. Stamboliŭ.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
turaliu, turalieadjectiv
- 1. (Despre monede) Care poartă emblema sultanului, cu turaua acestuia. DLRLC
- Îmi dete o mie de galbeni tot d-ei turalii. GORJAN, H. IV 27. DLRLC
- Parale turalii Luate de la agii. PĂSCULESCU, L. P. 239. DLRLC
- Cît era beșliii în țară, Purta Rada cosicioare... Cu parale turalii, Luate de la beșlii. MAT. FOLK. 89. DLRLC
-
etimologie:
- turalı DLRM
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.