2 definiții pentru tuhoc
Explicative DEX
tu(h)óc n., pl. urĭ (cp. cu trohot). Ban. Olt. Zoană, gozurĭ, rămășiță, gunoĭ de la treĭerat orĭ de la măturat, trohot, vreascurĭ putrezite și buruĭene care se pun pe gardurile de nuĭele. – Și tohóc (Izv. Sept. 1923, 22), tohác (Hațeg. Vicĭu), tuonóc și troonóc (Tel, Rev. I. Crg. 9, 126) și torhóc (Univ. 12, 12, 38; 9, 1).
torhóc, V. tu(h)oc.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: tuhoc
tuhoc substantiv neutru
substantiv neutru (N24) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)