6 definiții pentru tuareg


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TUARÉG, -Ă, tuaregi, -ge, s. m. și f. (La pl.) Numele unei populații cu puternice tradiții războinice, parțial nomadă, care locuiește în partea centrală a Saharei, în munții Ahaggar și în deșerturile de la nordul Nigerului; (și la sg.) persoană care face parte din această populație. [Pr.: tu-a-] – Din fr. Touaregs.

tuaregi smp [At: RALEA, S. T. III, 305 / P: tu-a~ / E: fr Touaregs] Populație care locuiește în partea centrală a Saharei, în Munții Ahaggar și în deșerturile din nordul Nigerului.

TUARÉGI s. m. pl. Numele unei populații care locuiește în partea centrală a Saharei, în munții Ahaggar și în deșerturile de la nordul Nigerului. [Pr.: tu-a-] – Din fr. Touaregs.

Tuaregi m. pl. popoare prădătoare dintr’o vastă regiune a Africei, coprinsă între Sahara algeriană și Niger.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tuarég (tu-a-) adj. m., s. m., pl. tuarégi; adj. f., s. f. tuarégă, pl. tuarége

tuarégi s. m. pl. (sil. tu-a-)

Intrare: tuareg
  • silabație: tu-a-
adjectiv (A11)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tuareg
  • tuaregul
  • tuaregu‑
  • tuare
  • tuarega
plural
  • tuaregi
  • tuaregii
  • tuarege
  • tuaregele
genitiv-dativ singular
  • tuareg
  • tuaregului
  • tuarege
  • tuaregei
plural
  • tuaregi
  • tuaregilor
  • tuarege
  • tuaregelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)