Definiția cu ID-ul 495610:
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
TRUBADUR s. m. nume dat poeților-cântăreți medievali din sudul Franței, ale căror versuri, recitate cu un acompaniament muzical specific, aveau un caracter erotic sau pastoral. ◊ (p. ext.) poet-cântăreț peregrin. (< fr. troubadour)