Definiția cu ID-ul 513187:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
troheu (-ei), s. m. – Picior de vers format dintr-o silabă lungă și una scurtă. Fr. trochée, cu pronunțare ngr. – Der. trohaic, adj. (format din trohei).