trocar² sn [At: HUBOGI, Î, 51/21 / V: (înv) ~oac~, ~t, ~oic~ / Pl: ~e / E: fr trocart, ger Trokar, eg trocar] Instrument chirurgical în formă de tub ascuțit (cu mâner), folosit la efectuarea puncțiilor sau la introducerea în unele cavități ale organismului a unor instrumente chirurgicale ori a unor dispozitive optice Si: (îvr) trichet.