Definiția cu ID-ul 953293:
Regionalisme / arhaisme
troagăr, troagăre, s.f. – (reg.) 1. Targă. 2. Căruță mare (Lenghel, 1979): „Tăt v-o dus cu trenurile / Și ’napoi cu troagările” (Papahagi, 1925: 203; Vișeu de Jos). – Cf. germ. Träger „purtător, hamal” (MDA).