triticala s. f. (bot.) ◊ „Triticala. Este numele unei noi cereale rezultate din încrucișarea grâului cu secara.” I.B. 11 IV 74 p. 4. ◊ „Triticale (triticum + secale, adică grâu + secară) este o cereală nouă, moștenind calitățile de panificație ale grâului și rezistența la frig, umiditate și secetă a secarei.” Cont. 7 VII 78 p. 5; v. și supergrâu (din lat. triti[cum] + [se]cale; cf. fr. triticale; DTN 1974; DEX-S)