TRIPTIC, triptice, s. n. Ansamblu compus din trei panouri pictate, gravate sau sculptate (prinse în balamale în așa fel încât părțile laterale să se închidă peste cea din mijloc), care conține scene sacre și chipuri de sfinți, de zei etc. sau nume de ctitori, de domni etc. ♦ P. gener. Ansamblu alcătuit din trei părți, trei idei etc. distincte. – Din fr. triptyque.