Definiția cu ID-ul 495430:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TRIPTÍC s. n. 1. (ant.) ansamblu de trei tăblițe prinse între ele cu balamale, care se închideau ca o carte. ◊ tablou din trei părți prinse cu balamale pe care sunt pictați sfinți sau sunt scrise numele donatorilor etc. 2. document din trei foi cuprinzând aceleași indicații, care oferă posibilitatea de a se face mai multe călătorii într-o țară străină. 3. (fig.) ansamblu din trei părți distinctive. (< fr. triptyque)