O definiție pentru tricameral


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

tricamerál adj. m., pl. tricameráli; f. sg. tricamerálă, pl. tricamerále

Intrare: tricameral
tricameral adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • tricameral
  • tricameralul
  • tricameralu‑
  • tricamera
  • tricamerala
plural
  • tricamerali
  • tricameralii
  • tricamerale
  • tricameralele
genitiv-dativ singular
  • tricameral
  • tricameralului
  • tricamerale
  • tricameralei
plural
  • tricamerali
  • tricameralilor
  • tricamerale
  • tricameralelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)