TREMURÎND, -Ă, tremurînzi, -de, adj. Care tremură, tremurător. Cu mîinile tremurînde începu să culeagă din carne plăcile de plumb. SAHIA, N. 35. Se duse cu inima tremurîndă. ISPIRESCU, L. 165. ◊ (Poetic) Toamna frunzele colindă... Vîntul jalnic bate-n geamuri Cu o mînă tremurîndă. EMINESCU, O. I 76.