transportor, ~oare [At: GHEOM.-TRIGON. 84^v/31 / V: (îvr) ~ter sm, (înv) ~teriu sn / Pl: ~i, ~oare / E: fr transporteur] 1 a Transportator (1). 2 a (Îs) Bandă (saupânză) ~oare Bandă rulantă. 3 sm (Rar) Vagonetar. 4 sm Muncitor care supraveghează și conduce un transportor (5). 5 sn (Teh) Instalație automată care permite realizarea transportului continuu al unor materiale, piese, produse etc. pe distanțe relativ scurte, prin intermediul unor cupe, jgheaburi etc., montate pe bandă rulantă. 6 sn (Mil; îs) ~ blindat Autovehicul blindat prevăzut cu annament ușor (mitraliere și puști-mitraliere) și destinat transportului infanteriei. 7 sn (Mat; îvr) Raportor¹.