TRANSCRIPȚIE, transcripții, s. f. 1. Faptul de a transcrie. ♦ (Concr.) Copie. 2. (În forma transcripțiune) Formalitate, prescrisă de lege, care constă în copierea unui act juridic într-un registru public special. [Var.: (înv.) transcripțiune s. f.] – Din fr. transcription.