trahana sf [At: MANOLACHE DRĂGHICI, ap. CADE / V: (înv) tarh~, ~nă, (reg) tarana, tarană, tarcana, tarhonie, tărană, tărhană, torhoană, trana / E: tc tarhana, srb tarhana, tarana, mg tarhonya] (Reg) 1 Aluat nedospit, frecat mărunt în palmă sau ras pe râzătoare, care se fierbe în supă, în loc de tăieței Si: (reg) frecăței, răzălăi. 2 (Îf tarana) Mâncare făcută din pâine cu brânză muiată în apă fierbinte.