trapezar¹ sm [At: PRAV. GOV., ap. TDRG / V: (înv) trăpezariu, trepăz~ / Pl: ~i / E: trapeză + -ar] (Înv) Persoană care se ocupă cu aranjarea mesei într-o trapeză (1).

trapezár n., pl. e (d. trapeză). Sofragiŭ la mînăstire.

trăpezariu sm vz trapezar¹

trepăzar sm vz trapezar¹

TRĂPEZAR s. m. (Mold., Olt.) Persoană care se ocupă cu aranjarea mesei într-o trapeză. A: Chelariu sau trepezariu de vor lăsa niscare bucale să să strice. . . PRAV., 86^v. B: Chelariul sau trăpezariul . . . vor lăsa niscare bucate cu nesocotință. PRAV. GOV, Variante: trepezariu (PRAV., 86v). Etimologie: trapeză + suf. -ar. , Vezi și trapezare, trapezărie.