Definiția cu ID-ul 973919:
Enciclopedice
TRÎNTĂ subst. 1. Trînlescu înv., 1890. 2. Trînteci, P. (RA VI 45). 3. Trăntuș, R. munt. (Sd VII 39, 353). 4. Trantea, T. (T-Jiu). 5. Trîntilă, act.
Exemple de pronunție a termenului „trântă” (7 clipuri)
Clipul 1 / 7