Definiția cu ID-ul 513046:
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
toroapă (-pe), s. f. – 1. Mîrțoagă, gloabă. – 2. Încurcătură, necaz. Origine incertă. Probabil în legătură cu rus. toropitĭ „a grăbi”, cf. rut. toropa „mocăit” (Candrea).