toporișcă sf [At: TDRG / V: (reg) ~râș~ / Pl: ~ște, ~ști / E: bg топоришка] 1 Topor (1) cu coada scurtă (folosit altădată și ca armă de luptă). 2 (Reg; îe) Din topor, ~ Dintr-o situație mai bună în una mai rea. 3 (Reg) Toporiște (1). 4 (Mun) Numărul nouă în jocurile de copii. 5-6 (Reg; șhp) Toporaș (1-2).