tonetă s. f. (com.) Stand mic pe stradă unde se vând cărți, dulciuri etc. ◊ „În vara acestui an vor funcționa cu aproximație 150 mai multe unități sezoniere (piațete, tonete-gherete, cărucioare-scutere, triciclete) decât în vara anului trecut.” I.B. 12 IV 62 p. 1; v. și micromagazin (după fr. tonnelet; Al. Graur în SMFC IV 82, A. Beyrer în SCL 5/76 p. 537; DN3, DEX-S)