ton (ton întreg) (interval) (< fr. ton; < lat. tonus; it. tono; germ. Ganzton; engl. tone) 1) În sistemul egal temperat cu 12 sunete* în octavă* (v. temperare), intervalul imediat mai mare decât semitonul (1 t. = 2 semitonuri) și denumește valoarea secundei* mari. Alături de semiton*, t. este o unitate de măsură intervalică (ex.: cvinta* perfectă cuprinde 3 1/2 t., iar octava 6 t.). Gama hexatonică* este formată din 6 t. temperate succesive. T. diatonic cuprinde un semiton diatonic și unul cromatic (sau invers) și este format de două note scrise pe trepte* vecine, deci cu nume diferit (ex.: do-re sau sol-la). T. cromatic cuprinde 2 semitonuri cromatice și este format de două scrise pe aceeași treaptă, deci cu același nume, din care cel puțin una este alterată* (ex. mi dublu bemol – mi sau si bemol – re diez). 2) În sistemul temperat Mercator-Holder (cu octava divizată în 53 de come* egale, v. temperare), t. este format din 9 come*, grupate într-un semiton diatonic (4 come) + un semiton cromatic (5 come) sau viceversa. 3) În sistemul (netemperat) al gamei prin cvinte* (Pitagora), valoarea t. se exprimă prin raportul 9/8, care este raportul a două lungimi de coardă de monocord* sau a 2 frecvențe*. T. pitagoric este alcătuit din două intervale neegale: limma (semitonul diatonic 256/243) + apotome* (semitonul cromatic 2187/2048). Este mai mic decât t. din sistemul temperat cu 12 trepte în octavă (203,9 cenți* față de 200), dar aproape egal cu tonul Mercator-Holder (203,8 cenți). 4) În sistemul (netemperat) al gamei naturale (Zarlino), t. este de 2 feluri: t. mare 9/8 și t. mic 10/9. Primul este intervalul dintre armonicele* 8 și 9, iar al doilea dintre armonicele 9 și 10. În gama naturală cu tonica* do, intervalele de t. mare sunt do-re, fa-sol și la-si, iar cele de t. mic, re-mi și sol-la. T. mic valorează 182,4 cenți, cel mare fiind egal cu t. pitagoreic. Existența t. mic dă naștere în gama naturală la 2 intervale „joase”. Ele sunt cvinta re-la = 40/27 și terța mică re-fa = 32/27. Cvintele perfecte tip do-sol = 3/2 măsoară 702 cenți, pe când cvinta „joasă” 680,4 cenți (cvinta temperată micșorată tip do-sol bemol valorează exact 600 cenți). Terța mică tip mi-sol = 6/5 măsoară 315,6 cenți, pe când cea „joasă” 294,1 cenți. Cvintei naturale „joase” îi corespunde, prin răsturnare*, cvarta „înaltă” 27/40 de 519,5 cenți, iar terței mici „joasă”, sexta „înaltă” 27/16, de 905,8 cenți.