tom-tom, instrument de percuție* cu membrană de origine asiatică, adoptat inițial în muzica de jazz*. În sec. 20 este introdus în muzica simf. și foarte mult utilizat după cel de-al doilea război mondial. Sonoritatea instr. diferă în funcție de natura obiectului cu care este lovită membrana: cu baghete (2) de tobă mică*, cu măturele*, cu o măturică și cu o baghetă, cu mâinile, cu degetele. Există două tipuri de t.-t.: a) cu o membrană și b) cu două membrane. T.-t. cu o membrană (it. t.-t. a una pelle; engl. single head toms; fr. t.-t. avec une membrane; germ. Einfelltoms) este o variantă de fabricație mai recentă și se utilizează în muzica de jazz. Familia t.-t. cu o membrană este compusă din 5-7 instr. de diferite dimensiuni. T.-t. cu două membrane (it. t.-t. tamburo muto; engl. t.t.; fr. t.t.; germ. Tom-tom, Jazzpauke) formează o familie mai bogată: t.-t. piccolo, t.-t. soprano, alto, t.-t. tenoro I, t.-t. tenoro II, t.-t. baritono, t.-t. basso și t.-t. contrabasso.