tocătură sf [At: POLIZU / Pl: -ri / E: toca¹ + -tură] 1 Carne tocată⁴ (2) (și amestecată cu pâine, condimente, etc.), folosită la prepararea unor mâncăruri. 2 Mâncare făcută din tocătură (1). 3 Furaje tocate⁴ (1) mărunt pentru hrana vitelor. 4 (Tex; îs) Fir de ~ Fir care se obține din lână pieptănată amestecată cu bucățele de fir de bumbac sau de mătase de altă culoare. 5 (Fam) Țesătură degradată din cauza folosirii îndelungate. 6 (Fam) Țesătură mâncată de molii.