2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

TOALETÁRE s.f. Acțiunea de a (se) toaleta și rezultatul ei. [< toaleta].

toaletáre s. f. Acțiunea de a curăța și face mai estetic ◊ „Și în zona Casei Scânteii s-au efectuat lucrări de toaletare a spațiilor verzi [...]” I.B. 2 IV 84 p. 3. ◊ „Se va face și toaletarea arborilor, plantându-se puieți în locul celor bătrâni și uscați.” Libertatea 2 X 95 p. 2 (din toaletá; DN3)

TOALETÁ vb. I. tr., refl. (Fam.) A(-și) face toaleta. [Pron. to-a-. / < fr. toiletter].

TOALETÁ vb. I. tr., refl. (fam.) a(-și) face toaleta. ◊ a curăța, a face mai estetic. II. tr. a pregăti o hartă pentru utilizarea în scop tactic. (< fr. toiletter)

Intrare: toaletare
toaletare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • toaletare
  • toaletarea
plural
  • toaletări
  • toaletările
genitiv-dativ singular
  • toaletări
  • toaletării
plural
  • toaletări
  • toaletărilor
vocativ singular
plural
Intrare: toaleta
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • toaleta
  • toaletare
  • toaletat
  • toaletatu‑
  • toaletând
  • toaletându‑
singular plural
  • toaletea
  • toaletați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • toaletez
(să)
  • toaletez
  • toaletam
  • toaletai
  • toaletasem
a II-a (tu)
  • toaletezi
(să)
  • toaletezi
  • toaletai
  • toaletași
  • toaletaseși
a III-a (el, ea)
  • toaletea
(să)
  • toaleteze
  • toaleta
  • toaletă
  • toaletase
plural I (noi)
  • toaletăm
(să)
  • toaletăm
  • toaletam
  • toaletarăm
  • toaletaserăm
  • toaletasem
a II-a (voi)
  • toaletați
(să)
  • toaletați
  • toaletați
  • toaletarăți
  • toaletaserăți
  • toaletaseți
a III-a (ei, ele)
  • toaletea
(să)
  • toaleteze
  • toaletau
  • toaleta
  • toaletaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)