tizic [At: (a. 1832) DOC. EC. 510 / S și: (înv) tisic / V: (reg) taz~, tezec, tez~, tivic, ~zec, ~ig / Pl: ~uri / E: tc tezek] 1 sn (îrg) Turtă prismatică făcută din baligă amestecată cu paie, folosită de țărani drept combustibil sau ca material de construcție Si: (reg) tor¹ (1). 2 sn (Îrg) Strat gros de murdărie Si: jeg. 3 a (Olt; fig; d. oameni) Grosolan (1). 4 a (Olt; fig; d. oameni) Neîndemânatic.