titirez [At: ANON. CAR. / V: (reg) chicher~, chichir~, tetărăz, teter~, tint~, ~eci, ~rici sn, ~rig sm, ~ează sf / Pl: ~e, ~uri sn, ~i sm / E: ns cf alb tir, Par lui tjerr „a toarce”] 1 smn Partea inferioară, de formă conică, a fusului de tors, care, prin greutatea sa, face ca fusul să se învârtească mai ușor și uniform. 2 smn (Pex) Jucărie de forma unui titirez (1), care se poate roti pe o suprafață plană Si: prâsnel, sfărlează. 3 sm (Pfm) Copil mic și vioi. 4 sm (Pfm) Persoană sprintenă și harnică. 5 sm (Reg) Persoană nedezvoltată fizic. 6 sm (Pfm) Persoană foarte mică de statură. 7 sn Bățul de sub coșul morii, care lovește teica pentru a face să treacă grăunțele între pietre Si: hădărag, (reg) bătăiuș, băteală, bătuci, ciocot, mână, tertă, terteleac (1), terteliță. 8 sn (Reg; prc) Pietricică montată la capătul titirezului (7), pentru ca acesta să nu se tocească. 9 sn (Reg; la moară) Teică¹ (1). 10 sn (Reg) Piesă din mecanismul morii, de formă cilindrică, care primește mișcarea de la roata cu măsele și o transmite pietrei mobile Si: (reg) vălug. 11 sm (Orn; reg) Bibilică (Numida meleagris).