TIRATRÓN (< fr. {i}; {s} gr. thyra „ușă” + fr. [élec]tron) s. n. Tub electronic sau dispozitiv semiconductor cu joncțiuni, având trei electrozi (un anod, un catod și un electron de comandă), care se poate afla în două în două stări stări distincte (de conducție și de blocare), cu durate reglabile; se utilizează ca redresor comandat, ca amplificator de curent mediu în automatizări și acționări electrice etc.