tiradă sf [At: ALECSANDRI, T. 1198 / Pl: ~de / E: fr tirade] 1 Fragment de întindere relativ mare dintr-o operă literară (mai ales dramatică), debitat fară întrerupere de același personaj și caracterizat prin intensitate afectivă. 2 (Mai ales prt) Parte a unui discurs în care un orator dezvoltă pe larg și cu emfază o idee, o teză. 3 (Prt) Banalitate debitată pe un ton grav, solemn. 4 (Muz) Pasaj în formă de gamă sau apogiatură, compusă din mai multe sunete.